RSS

Recurs la Podul de Flori

05 Mai

Alexandru D. Aioanei

Podul de flori, momentul care stârnește mereu discuții aprinse în jurul întrebării: cum de a avut loc și ce semnificație mai are astăzi? a fost situat într-o schemă de interpretare oarecum diferită la dezbaterea, Podul de flori între entuziasmul de moment și efectul de durată, ce a avut loc la Muzeul Unirii, fiind organizată de Cercul de Istorie Contemporană și A.T.R.G.

Adoptând o atitudine distantă și obiectivă, fără sentimentalism și nostalgie, cei doi invitați au stabilit responsabilități și cauze ale evoluției sinuoase a relațiilor României cu Republica Moldova. Ei au dezmințit ipoteza că la Podul de Flori s-a pierdut o ocazie, de altfel,  istoricul Cătălin Turliuc, unul din invitați, la o întrebarea despre cum a fost posibil acel 6 mai 1990, a răspuns că trebuia găsită o soluție prin care să treacă Prutul cele câteva mii de turiști străini din iarna lui 1989, fără complicații diplomatice și vamale. Însă tot Cătălin Turliuc a afirmat, vis-a-vis de atitudinea actuală a românilor și a clasei politice de la noi față de Republica Moldova și față de cetățenii ei „să nu uităm de ei, să nu judecăm fără să înțelegem și să nu uităm că vom da seamă”. De asemenea, istoricul Gheorghe Iacob a afirmat că în situația în care devii tot mai minoritar în propria țară, „trebuie schimbată atitudinea pentru că basarabenii au mai multe valori decât am crezut și care trebuie valorificate”. Când românii dau dovadă de resemnare „avem nevoie de sângele proaspăt al basarabenilor”, a afirmat istoricul ieșean.

Din discuție nu putea să lipsească problema unirii, față de care au prezentat rezerve ambii invitați chiar dacă în doze diferite. Dacă Gheorghe Iacob a afirmat că, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și schimbarea atitudinii României ar fi o soluție, Cătălin Turliuc crede mai mult în sfârșitul lumii în 2012 decât în revenirea Chișinăului în componența României.

La final concluziile invitaților au fost că Podul de Flori reprezintă acum un capital simbolic, ce nu trebuie pierdut și care trebuie valorificat ca atare pe ambele maluri ale Prutului, mai ales în contextul crizelor identitare prin care trec cele două state.

Anunțuri
 
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: