RSS

Festivalul studentilor fara studenti

16 Mai

Marian Hariuc

Anul 2011 a reprezentat primul în care am avut ocazia de a simţi bucuria unei sărbători studenţești. Speram ca aceste momente să mă determine să conștientizez importanţa unei perioade din viaţă cu care nu mă voi mai întâlni. Nu intenţionez să condamn ceea ce am văzut, ci doar să exprim propriile nemulţumiri care, de altfel, le-am împărtășit cu mulţi alţi tineri care au trecut în ultimele zile pe lângă Casa de Cultură a Studenţilor. Nu știu foarte multe despre organizarea Festudius 2011 și în mod normal, părerea mea nu ar trebui să depindă de persoanele care s-au ocupat ca acest spectacol să atragă cât mai mulţi tineri. Am încercat să îmi temperez uneori atitudinea poate prea subiectivă, dar nemulţumirea provocată de lipsa studenţilor de la aceasta sărbătoare m-a făcut să înţeleg că sunt student și trebuie să mă intereseze de ce tinerii nu mai gustă astfel de petreceri devenite deja tradiţionale.

În momentul în care reprezentanţii mai multor grupuri urcă pe scenă și își exprimă nemulţumirile faţă de organizare sau chiar de “manelizarea” Festudius, deja există o problemă. Studenţii nu se simt bine într-un loc în care există datorită lor. Am privit în jur și treptat, am realizat că încep să mă simt ca la un festival mărginaș al orașului și nu în faţa Bibliotecii Central Universitare sau lângă statuia lui Mihai Eminescu. Practic, persoanele din jur m-au făcut să mă simt din ce în ce mai “minoritar”.

Cei responsabili de organizare ar trebui să se întrebe mai întâi ce au făcut pentru a atrage tineretul la distracţie și să conștientizeze că au o responsabilitate mult mai mare decât amplasarea unei scene și aducerea unor invitaţi. În ultimul caz, tind să cred că încă din prima zi a Festudius, au avut un succes mult mai ridicat în rândul unei alte categorii decât cea reprezentată de către studenţi. În ciuda tinerilor îmbrăcaţi în costume populare românești prezenţi pe scenă, dovadă ce reflectă adevărata bucurie de care un tânăr român ar fi trebuit să aibă parte, eu întâlnesc aceleași feţe neprimitoare și care nu cred că stau într-un cămin universitar și așteaptă de un an astfel de momente. Să nu uităm că vorbim de o minoritate naţională care se poate adapta în orice fel de medii sociale, inclusiv cel studenţesc și indiferent de părerile altora.

Având în vedere că este pentru prima dată când cunosc astfel de dezamăgiri, sper, totuși, ca anul viitor, sărbătoarea studenţilor să le aparţină în totalitate lor, se nu se mai producă confuzii de valori, iar aspectul cultural să devină mai prezent în programul Festudius.

Anunțuri
 
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: