RSS

Prelecțiuni istorice junimiste despre istoria națională Gheorghe Panu și A. D. Xenopol II

11 Iun

Cernică Simona

Facultatea de Istorie, Univ. „Al. I. Cuza”

Când apar Convorbirile Literare, istoria românilor se înțelegea ca o preamărire exagerată până la ridicol a neamului, așa încât se deservea cauza națională.

Gheorghe Panu combătea de pildă tezele despre distrugerea dacilor de către romani și despre retragerea în munți a populației romanice de la stânga de Dunăre în timpul invaziilor barbare, teze menite să dovedească originea pur romană a românilor. Împotriva Junimii și a lui Panu în special, s-au ridicat firește toți acei care monopolizau patriotismul zgomotos, se intitulau singuri buni români și erau călăuziți în isterie de sentimente, fără preocupare de cunoașterea adevărului.

În cursul anilor 1870-1878, Xenopol publică în Convorbiri o încercare de sinteză, intitulată Studii asupra stării noastre actuale, Făcea observația că până la începutul secolului XIX-lea, România a fost în perioada medievală a istoriei sale, când rolul principal îl joacă politica, adică raportul de putere, iar nu factorii economici și culturali.[1]

Formele noi politice ca și cultura zicea Xenopol le-am împrumutat de-agata din Apus. Pe când apusul și-a găsit singur formele necesare dezvoltării sale pe toate tărâmurile noi am fost ucenicii lui. Xenopol exprima astfel ideea dragă Junimii că împrumutasem de aiurea niște forme nepotrivite cu fondul nostru.

Mihai Eminescu era un înfocat iubitor al trecutului românesc. Dar mai mult poet decât istoric își făcuse despre acel trecut o imagine mai mult romantică decât documentată. Panu ne spune că odată cu imaginația lui Eminescu proiectase asupra lumii vechi o aureolă mistică, adevărul istoric nu-l mai interesa și nici nu l-ar fi admis, oricât de documentat, odată ce ar fi fost potrivnic  granițtelor lui.[2]

Xenopol mai spunea faptul că ținta străduințelor românești, trebuie să fie de a contribui la civilizația europeană cu un aport specific izvorât din ființa neamului românesc. Dar pentru aceasta trebuie cunoscut trecutul în toate ramurile evoluției sale drept, instituții, literatură, artă, pentru ca din pătrunderea sufletului colectiv românesc să poată răsări o contribuție caracteristică la cultura mondială.

Această idee o exprimase Xenopol și în darea de seamă ce făcuse În Convorbiri la 1870 Cronicii hușilor, a învățatului episcop Melchisedec. Nu contează spunea el înșirarea cronologică a domniilor și războaielor ci cunoașterea vieții colective a întregului popor în toate manifestările ei.[3]

Istoria adevărată este înțelegerea deplină și rațională a fenomenelor generale din viața poporului. Acesta este scopul final al studiilor istorice. Dar cu toată pornirea lui spre generalizzare, Xenopol era un istoric serios și  de aceea adaugă că pentru atingerea scopului trebuie cercetări prealabile în arhive singurele care pot da temeiul documentar, indispensabil construcției plănuite[4].

Astfel Xenopol arată care sunt bazele cercetărilor istorice serioase. Mai întâi amănuntele și apoi sintezele. Monografiile documentate sunt verigile fară de care nu se poate reconstrui lanțul evoluției unui popor.

Dovadă că acestea sunt concepțiile lui A D. Xenopol, se vede și din criticile făcute în Convorbiri  despre manualele de istorie a românilor. El denotă tendința de a preamări o cauză, un grup sau o persoană, fară a cerceta documentale sau înlăturând pe acele care contrazic teza[5].

Prin opera și prin activitatea sa, A. D. Xenopol a fost o prezență cu autoritate în spațiul public și a impulsionat sfera de lărgire a acestui spirit public. S-a angajat într-un dialog de acest tip pe cele mai variate subiecte,  dând astfel expresie intelectualului de tip european, De fapt Xenopol aidoma gânditorilor români, creatori de școală și ctitori ale unor discipline au excedat cadrul strâmt al Unuversităților. Xenopo leste o personali tate fondatoare, fiindcă prin opera sa Istoria românilor în Dacia traiană  a așezat studiile istorice pe criterii științifice.

Ca  părticică din societatea Junimea cum scrie I. Negruzzi[6], iar în Amintiri de la Junimea îl descrie cel mai iubit și mai alintat copil al junimii, Xenopol a emersa conduita civică și spiritul de dezbatere publică în cadrul junimii. Acolo s-au dezbătut public problemele culturale și sociale din epoca de după 1860, ortografia și limba, organizarea unor conferințe prin care să răspândească la publicul larg cunoștințe din variate domenii necesare în regenerarea spiritului public. Junimea a reprezentat un veritabil spațiu public. Maiorescu îl descoperă pe Xenopol, elev fiind în institutul Academic din Iași. Pentru că îl aprecia foarte mult și investind încredere în el, deseori tânărul elev intra în casa profesorului iar acesta îl  propune lui Xenopol ca bursier al Junimii la Berlin pentru studiul istoriei și filosofiei.

În 1871 reîntors de la studii din străinătate cu două doctorate în filosofie luat  la Berlin și unul  în drept susținut la Gissen a fost acceptat în societatea Junimea, o societate care cu nedreptul a fost numita societate de admitere mutuală, fiindcă societate în care membrii să se sfâșie mai mult unii pe alții prin critica lucrărilor lor, decât Junimea nu cred ca să fi fost pe lume[7].

Xenopol aduce istoria în spațiul public, orice intervenție pornește  de la date sau evenimente istorice. El a intuit că  istoria națională numai poate rămâne prizonieră între zidurile universităților.. O anumită influiență a militantismului istoricilor francezi este vizibilă în conduita profesorului ieșean și cum s-a spus Xenopol e un combativ din necesitate.

Concluzie

 

                   A scrie istoria noastră. Astfel își definea Xenopol de la început, scopul vieții decis să nu-și cruțe  eforturile pentru împlinirea lui. Studiile de filosofie, drept, econmie politică, fură deci serviciile acestui scop alături de alte ramuri necesare unui bun istoric. Audiindu-i pe Ranke, Mommsen, Curtius, Stendhal, el și-a însușit tehnica și instrumentele de lucru , pentru ca întors in patrie,- plecat în Germania cu bursă cum am mai vorbit pe parcursul cercetării-, să poată continua studiul aplicat la istoria națională pe cont propriu. Calificarea juridică i-a asigurat pentru un timp mijloacele de trai luându-i totodată ochirea istorică.

Profesoratul la Universitatea din Iași i-a oferit apoi posibilitatea de a se ocupa sistematic de istoria românilor. Junimea a jucat fără îndoială un rol important în această orientare. Pentru studiul istoriei și al filosofiei îl trimisese ea la Berlin, iar dacă Xenopol a preferat să urmeze   dreptul în locul istoriei, aceasta se explică nu numai prin îndemnurile venite din familie ,  o familie numeroasă care aștepta sprijin substanțial, ci și prin convingerea nutrită de cărturar că un istoric nu se poate dispensa de studiul dreptului.

De la Junimea, spiritul meu primi multe și numeroase îndemnuri, –recunoaște Xenopol adăugând, că de mare ajutor i-a fost critica adresată scrierilor sale istorice. Când proclamă supremația adevărului în istoriografie , el preia un cuvânt de ordine al Junimii, ca și atunci când decide să observe o măsură justă în toate. Totuși raporturile cu acestă societate, foarte cordială la început aveau să sufere alterări grave, până la ruptură și vindictă.

Din 1868, cum rezultă din corespondența cu I. C. Negruzzi, și pâna la 1892 data ultimei colaborări  la Convorbiri Literare, Xenopol a participat într-o măsură variabilă și în forme diverse la activitatea distinsei societăți.

Entuziasmul, erudiția și multeralitatea lui A. D. Xenopol au aflat la Junimea un plasament dintre cele mai rodnice. De la început istoricul impune prin orizontul larg și prin seriozitatea studiolo sale, îndreptate în atâtea direcții, încât G. Panu n-ar fi știut să spună care dine le îl va reține până la urmă. N-a existat problemă importantă care să intereseze epoca și pe care Xenopol să n-o fi abordat: reforma instituțiilor, direcția spiritului public, dezvoltarea social-economică, învățământul etc, toate supuse discuțiilor de cenaclu și reflectându-se apoi în Convorbiri.

            Studiile despre cultura națională prezintă cel mai mare interes pentru istoria culturii indicând un larg registru de preocupări.

Dacă în cazul lui A. D. Xenopol era greu de prevăzut direcția în care se va impune, cel ce se anunța de la început ca istoric, fiind și îmbrățișat ca atare la Junimea, a fost Gheorghe Panu, vădind o curiozitate științifică și o remar cabila forță de cuprindere în operele pe care le-a elaborat. Istoricul condamnă drastic mistificările subliniind importanța cercetărilor de istorie națională și seriozitatea cu care acestea se cuvin efectuate, nu fără ironii, la adresa istoricilor contemporanei, ironii pe care singur le califică drept o concesie, făcută Societății în care avea să citească lucrarea. Ca și A. D. X enopol G. Panu  a avut cu Junimea , relații, de pace și de furtună, dezamăgiri și critici/

În concluzie acești doi mari istorici pe care Junimea i-a dat dar tot ea i-a și  făcut să sufere poate mai mult decât meritau, au rămas și vor rămâne mereu,  unii dintre cei mai de seamă istorici pentru cultura și istoria națională.


[1] A. D. Xenopol, Studii asupra stării noastre actuale în Convorbiri Literare,  nr. 1, Iași, an 1870, p.1

[2] Gheorghe Panu, op. cit., în Convorbiri Literare,  nr. 4, Iași, an 1872. p. 56.

[3] Ibidem.

[4] A. D. Xenopol, Cultura națională în Convorbiri Literare, nr.  17, Iași, an 1878, p. 216.

[5] Ioan. C. Felitti, Istoria națională la Convorbiri Literare în Convorbiri Literare,  nr. 4, Iași, an 1927. p. 77.

[6] I. E. Torouțiu, Scrisori din anii 1890-1934 în Studii și documente literare, vol. III, 1932, Institutul de arte grafice Bucovina, București, p. 364.

[7] A. D. Xenopol, Istoria ideilor mele în Studii și documente literare, vol. IV, București, p. 338.

Anunțuri
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: