RSS

Arhive pe categorii: Evenimente

Recurs la Podul de Flori

Alexandru D. Aioanei

Podul de flori, momentul care stârnește mereu discuții aprinse în jurul întrebării: cum de a avut loc și ce semnificație mai are astăzi? a fost situat într-o schemă de interpretare oarecum diferită la dezbaterea, Podul de flori între entuziasmul de moment și efectul de durată, ce a avut loc la Muzeul Unirii, fiind organizată de Cercul de Istorie Contemporană și A.T.R.G.

Adoptând o atitudine distantă și obiectivă, fără sentimentalism și nostalgie, cei doi invitați au stabilit responsabilități și cauze ale evoluției sinuoase a relațiilor României cu Republica Moldova. Ei au dezmințit ipoteza că la Podul de Flori s-a pierdut o ocazie, de altfel,  istoricul Cătălin Turliuc, unul din invitați, la o întrebarea despre cum a fost posibil acel 6 mai 1990, a răspuns că trebuia găsită o soluție prin care să treacă Prutul cele câteva mii de turiști străini din iarna lui 1989, fără complicații diplomatice și vamale. Însă tot Cătălin Turliuc a afirmat, vis-a-vis de atitudinea actuală a românilor și a clasei politice de la noi față de Republica Moldova și față de cetățenii ei „să nu uităm de ei, să nu judecăm fără să înțelegem și să nu uităm că vom da seamă”. De asemenea, istoricul Gheorghe Iacob a afirmat că în situația în care devii tot mai minoritar în propria țară, „trebuie schimbată atitudinea pentru că basarabenii au mai multe valori decât am crezut și care trebuie valorificate”. Când românii dau dovadă de resemnare „avem nevoie de sângele proaspăt al basarabenilor”, a afirmat istoricul ieșean.

Din discuție nu putea să lipsească problema unirii, față de care au prezentat rezerve ambii invitați chiar dacă în doze diferite. Dacă Gheorghe Iacob a afirmat că, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și schimbarea atitudinii României ar fi o soluție, Cătălin Turliuc crede mai mult în sfârșitul lumii în 2012 decât în revenirea Chișinăului în componența României.

La final concluziile invitaților au fost că Podul de Flori reprezintă acum un capital simbolic, ce nu trebuie pierdut și care trebuie valorificat ca atare pe ambele maluri ale Prutului, mai ales în contextul crizelor identitare prin care trec cele două state.

Anunțuri
 
 

Podul de flori la 21 de ani

Alexandru D. Aioanei

La 21 de ani de la acel 6 mai 1990 când Prutul a unit pentru prima dată după 50 pe românii de pa malurile sale, despre cea ce a rămas în amintirea contemporanilor drept Podul de flori se știu foarte puține lucruri. Nici o umbră de emoție nu mai stârnește astăzi în rândurile tinerilor, și nu numai, cea ce altădată i-a făcut pe români să se prindă în horă la mijlocul râului. Ca tineri, ca români, ca studenți avem datoria, în această perioadă a egoismului și individualismului, să aducem în atenția celorlalți momentele când entuziasmul, bucuria revederii și speranța unui viitor comun erau prezente în mintea și în inima tuturor. Podul de flori a fost speranța unei generații și este deziluzia alteia. Sute de mii de români au trecut Prutul în 1990 sub un imbold interior greu de explicat, tocmai de aceia la întrebarea, „ce a stins această credință?”, va fi tot mai dificil de oferit un răspuns.

Unde este speranța părinților, cum se raportează tânăra generație la evenimentele din trecut, mai au momentele de unitate un ecou în zilele noastre? Evenimentul este trecut cu vederea din neglijență sau intenționat? Care este importanța podului de flori pentru generația actuală și pentru cele viitoare? Cum se explică faptul că în ciuda unor regimuri democratice existente în Republica Moldova și România liniile de evoluție se depărtează tot mai mult? La aceste întrebări dar și la altele vom încerca să oferim un răspuns în cadrul dezbaterii Podul de flori între entuziasmul de moment și efectul de durată, organizată de Cercul de Istorie Contemporană, Asociația Tinerilor Români din Afara Granițelor și Muzeul Unirii, avându-i ca invitați pe prof. univ. dr. Gheorghe Iacob de la Universitatea „Al. I. Cuza” și dr. Cătălin Turliuc de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”. Evenimentul va avea loc miercuri 4 mai orele 13.00 la Muzeul Unirii, strada Lăpușneanu.

 
 

colocviile scolii doctorale 2011 – program

 
Scrie un comentariu

Scris de pe Aprilie 5, 2011 în Evenimente

 

Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Studențești „Viață Cotidiană, Familie, Alimentație și Populație în Secolele XVIII-XXI”


Desfășurată sub dictonul „Învățați sunt aceia care au citit grămezi de cărți; cugetătorii, geniile, luminătorii
lumii și îndrumătorii neamului omenesc sunt cei ce-au citit nemijlocit în cartea lumii”, sesiunea desfășurată la Cluj-Napoca pe 18-19 martie 2011 s-a individualizat prin tematica de istorie socială și diversitatea temele abordate.

Subiectul general a permis aducerea la masa dezbaterilor unor teme deosebit de importante puțin abordate de istoriografia română, preocupată după 1989 de politic, evenimențial și diplomație. Comunicări precum Micul Paris și mahalaua, Gara ca spectacol cotidian; între ceremonialuri publice, viață privată și cotidian, „Omul nou” în lumea celor mici, Epidemiile de ciumă din Brașov sec. XVIII-XIX, sau alte abordări ale problemei familiale, alimentația, au demonstrat că deși aparent epuizată istoria secolelor XVIII-XX cuprinde încă paliere neexploatate sau cărora li s-a acordat prea puțină atenție. Volumul ce va apărea, reunind toate aceste studii, va fi o contribuție importantă la  istoria socială a Transilvaniei și nu numai deoarece valorifică importante surse de arhivă asupra cărora aplică noi sisteme de analiză interdisciplinară.

Din punct de vedere organizatoric, Sesiunea de Comunicări a fost un succes datorită efortului îndelungat al masterandelor Roxana Pop, Ana-Maria Macavei și Loredana Baciu care au fost susținute și ajutate în realizarea acestui proiect de către profesorii universitari Ioan Bolovan și Nicolae Bocșa care le-au mijlocit accesarea de sponsorizărilor și le-au pus la dispoziție spații ale universității pentru desfășurarea lucrărilor, precum și autocarul U.B.B. pentru excursia de pe 20 martie de la Roșia Montană. De fapt unul dintre sponsorii acestui eveniment a fost Roșia Montană Gold Corporation.

Menit a facilita schimbul de idei și dezbaterile științifice în rândul studenților și masteranzilor evenimentul s-a bucurat și de prezența la lucrările sale a numeroși profesori și cercetători care au luat parte la lucrări și au fost moderatori pe parcursul celor două zile de comunicări. Profesori și cercetători care poate dându-și programul peste cap au ales să stea în mijlocul studenților pentru ai asculta și a le oferi sugestii, completări sau pentru a obiecta și critica atunci când era cazul.

Organizat de Masterul de Istoria și Socio-Antropologia Epocii Moderne din cadrul Facultății de Istorie și Filozofie a Universității Babeș-Bolyai evenimentul a mai avut ca parteneri pe  Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Centrul de Studierea Populației, Roșia Montană Gold Corporation, Mind Shop.




 
Un comentariu

Scris de pe Martie 23, 2011 în Evenimente