RSS

Arhive pe categorii: Documente de arhivă

Un document inedit despre infiintarea detasamentelor de pioneri

Alexandru D. Aioanei

Facultatea de Istorie, Univ. „Al. I. Cuza”

Cu toții am citit sau ni s-a povestit de către parinți despre detasamentele de pioneri. Dar cine au fost pionerii? Când au fost înființați? Ce reprezintă cravata? Sunt o serie de întrebări la care cu greu putem răspunde, istoricii nu s-au aplecat încă asupra acestor organizații de masă, cu un profil specific. În continuare prezentăm un document inedit, care conține instrucțiunile de înființare al detașamentelor de pioneri. Pe lângă aceste informații, în document, mai este prezentat ceremonialul care se impunea a fi urmat la ședințele de înființare al detașamentelor (foto http://www.adevarul.ro).

Uniunea Tineretului Muncitor

Județeana Iași

Instrucțiuni

În legătură cu crearea primelor detașamente de pioneri din țară și organizarea activității lor

Organizarea pionerilor în R.P.R. a devenit un fapt împlinit. Sarcina dusă de partid în fața U.T.M. a început să fie aplicată.

Până la sfârșitul anului școlar rămânând mai puțin de două luni, C.C. al U.T.M. a hotărât să se înceapă în țară – în toate Județenele – crearea detașamentelor de pioneri într-un anumit număr de școli.

Tovarășii care până acum s-au ocupat cu munca cu pionerii în județene, pe baza celor prevăzute în prezentul instructaj, vor întocmi planul de muncă al secției de pioneri până la sfârșitul anului școlar.

Crearea detașamentelor de pioneri se va face până la 20 mai.

Biroul Județean U.T.M. ca și organizațiile Județene de partid vor trebui înconștiințate de probleme cuprinse în acest instructaj.

  1. Cu sprijinul organizației de partid se va ține o ședință cu secția de Învățământ de pe lângă Sfaturile Populare. În această ședință se va cere convocarea tuturor directorilor școlilor elementare și cu ciclul complet din localitate, cărora să li se prelucreze importanța Organizațiilor de Pioneri, legăturile dintre școală și U.T.M. în problemele pionerilor precum și sprijinul pe care corpul didactic trebuie să-l dea organizațiilor de pioneri.
  2. Pe baza instrucțiunilor primite, Secția de Pioneri din județeana respectivă va fi întărită cu cadre voluntare care vor fi instructori de pioneri. Instructorii aleși pentru munca în școli se vor repartiza la fiecare județeană astfel:

Din partea Județenei va exista câte un instructor superior pentru fiecare școală în care creem detașamentul de pioneri.

Din partea organizațiilor U.T.M. din școlile cu ciclu complet în care vom crea organizații de tineret va exista câte un instructor pentru fiecare din clasele IV, V, VI, VII.

În școlile elementare, pentru fiecare din clasele IV, V, VI, VII, se va desemna un instructor de pioneri din organizația U.T.M. cea mai apropiată de școală.

Instructorii vor trebui să fie elemente verificate. Acestora să le placă munca cu copii.

Instructorii superiori vor menține legătura cu directorii la toate problemele, iar instructorii de detașamente numai cu diriginții claselor respective.

  1.  Responsabilul Secției de pioneri, va prelucra instrucțiunile primite cu toți instructorii de pioneri deodată.
  2. Se va convoca de către Directorii școlilor o ședință cu părinții copiilor, în care se va prelucra importanța organizației de pioneri și rolul ei în educarea copiilor.
  3. În orele instructiv-educative pe clase, se va prelucra de asemenea despre importanța organizației de pioneri, folosind un material documentar pentru vorbitori:

a)      Discursul tov. Gh. Florescu rostit la ședința Festivă de la Giulești.

b)      Articolul tov. Gh. Florescu din Scânteia Tineretului Nr. 1416

c)      Articolul tov. Petre Lupu din Scânteia Tineretului Nr. 25

d)     Broșura „Organizația Pionerilor de V.I. Lenin”, de C.V. Voronosov apărute în editura Tineretului.

La sfârșitul expunerii se va citi telegrama pionerilor din Capitală adresată tov. Stalin publicată în Scânteia Nr. 1450 din 3 Mai. Se va arăta de asemenea, copiilor că pentru a deveni pioneri, trebuie să îndeplinești anumite condiții și că acei ce doresc să devină pioneri se pot adresa printr-o cerere de înscriere instructorului de pioneri din școala respectivă.

  1. Cererile strânse vor fi discutate cu diriginții și cu copii din școală, apoi colectivul de instructori din școală hotărăște cine poate fi pionier, prezentând propunerile Secției Județene de Pioneri.

În același timp se va pregăti organizarea „Colțului Pionerului” din școală (pe sală, într-o clasă, etc.)

  1. Ședința festivă pe școală se va convoca într-o zi de sărbătoare de preferință dimineața. La ședință vor trebui să ia parte directorii și diriginții claselor, părinți și copii ce devin pioneri, reprezentanți ai organizațiilor de partid, reprezentanți ai U.T.M. , copii de școală, colțul pionerilor.

Ședința va avea loc în curtea școlii. Școala va trebui pavoazată cu cu portrete, lozinci, flori și verdeață.

Copii care vor deveni pioneri se vor așeza în careu în fața a II drapele desfășurate, unul roșu și unul al R.P.R.-ului, ceilalți copii (colegii lor vor sta înlături împreună cu restul invitaților. Ședința se deschide cu imnul R.P.R. intonat de corul școalei și se închide cu imnul F.M.T.D., […] cu alt cântec tineresc, vorbește apoi reprezentatul U.T.M.-ului, apoi secretarul organizației U.T.M. din școală sau un alt delegat de la Jud. (U.T.M.) despre organizația de pioneri. În încheierea el citește angajamentul pe care pionerii îl repetă în cor (lozinci).

Se trece apoi la înmânarea cravatelor de pionier și steagul detașamentului de către reprezentantul P.M.R sau reprezentatul U.T.M.

Înmânarea cravatelor de pioneri se face în felul următor:

–          Copii așteaptă în poziție de drepți.

–          Cel ce dă cravata merge în fașa copilului i se adresează cu deviza pionerilor la care copilul răspunde, îi înoadă cravata , primind angajamentul  asumat de pionier și îl felicită. După înmânarea cravatelor se dă cuvântul unui pionier care își ia angajamentul în numele tovarășilor săi, după care va lua cuvântul un părinte al unui pionier, care își va exprima bucuria că fiul său devine pionier.

Se dă cuvântul reprezentantului P.M.R. care vorbește despre grija partidului pentru copii, despre sarcina U.T.M. de-a conduce pionerii și-i solicită pe pioneri

  1. După ce a avut loc ședințele festive pe școli, se va organiza într-o sală s-au într-o grădină, un festival pentru sărbătorirea pionerilor din localitatea respectivă. Festivalul va fi dat de copii, vor fi invitați să participe personalitățile orașului. La festival va lua cuvântul reprezentantul partidului după care v-a urma un festival artistic…
  2. În fiecare școală unde avem organizații de pioneri se va șine în fiecare clasă ședințe de grupă a pionerilor pentru alegerea conducătorilor pe grupe.
  3. După alegerea conducătorilor de grupe de vor convoca o ședință a departamentului pentru alegere și responsabilul de gazetei de perete aleși de pioneri și de conducătorii grupelor.

Instructorii detașamentelor fac parte de drept din colectivul de conducere al detașamentului.

  1. Dintre instructorii pe clase, secția Județeană de Pioneri v-a desemna un singur instructor al detașamentului, ceilalți instructori vor ajuta în munca detașamentului, iar atunci când numărul pionerilor din școală reușește să formeze alte detașamente, ei vor deveni instructori pe lângă acestea.
  2. 12.         Colectivul de conducere al detașamentului întrunește și-și întocmește planul de muncă pe care-l pune în cadru cu planul de muncă al școlii…. Planul de muncă al detașamentului va fi discutat apoi în adunarea detașamentului.
  3. Pe baza planului de muncă al detașamentului, fiecare grupă își întocmește planul său propriu de activitate.
  4. Planul de muncă al detașamentului v-a trebui să aibă următoarele obiective:

a. toți pionerii vor trebui să-și însușească temeinic materialul predata și fiind cei mai activi în cercurile de meditație existente pe școală ajutând în muncă pe colegii lor.

b. redactarea până la 1 iunie a gazetei de perete a detașamentului pionerilor.

c. organizarea unei excursii în ziua de 29 mai în apropierea orașului.

d. organizarea a câte un cerc științific de detașament ca de exemplu:

– Cerc de geologie

-Cerc de geografie

-Cercul naturaliștilor

-Cerc de istorie, etc, care vor funcționa în timpul verii.

e. participarea efectivă a pionerilor la serbarea de sfârșit de an din școala respectivă pe baza unei îndrumări ce se vor trimite de comun acord cu M.I.P.

  1. Până la primirea de noi instrucțiuni pentru fiecare județeană rămâne valabil prezentul instructaj.

Lozinci

  1. Trăiască I.V. Stalin, marele conducător al popoarelor, prietenul cel mai apropiat al copiilor din întreaga lume.
  2. Trăiască Uniunea Sovietică țara Socialismului victorios în care trăiesc copii cei mai fericiți din lume.
  3. Trăiască Partidul Muncitoresc Român Conducătorul luptei Poporului Muncitor, pentru viitorul luminos și strălucit al copiilor din țara noastră.
  4. Trăiască Uniunea Tineretului Muncitor Organizație Unică Revoluționară a Tineretului Muncitor din Republica Populară Română.
  5. Oameni ai muncii! Să luptăm cu hotărâre împotriva imperialismului Anglo-American care printr-un nou războiu urmărește distrugerea vieții și a fericirii copiilor noștri.
  6. Pioneri! Urmați exemplul pionerilor Sovietici și pregătiți-vă să deveniți devotați scumpei noastre patrii Republica Populară Română.

Arhivele Naționale Iași, Fond Comitetul județean de partid, Dosar 76/1948, f. 4-6.

Anunțuri
 

Statutul Uniunii Tineretului Comunist (1925) II

Aioanei D. Alexandru

Facultatea de Istorie, U.A.I.C.

„4. Organizații locale

29) Organizația locală se compune din toate nucleele dintr-o localitate. Organizația locală este condusă de către un comitet local compus din 3 până la 5 membri.

30) Comitetul local se alege la Conferința locală, care este compusă din delegați ai tuturor nucleelor din localitate.

31) Conferința locală are loc lunar.

32) Comitetul local alege în sânul lui un secretar și repartizează răspunderile între membrii comitetului.

33) Comitetul local conduce și controlează întreaga activitate a organizațiilor din localitate și este direct responsabil pentru această activitate față de Conferința locală și organele superioare.

34) Comitetul local ține săptămânal ședințe și trimite lunar rapoarte morale și materiale, amănunțite și în scris organului superior apropiat, cu care țin o legătură trainică.

5. Organizația regională

35) Organizațiile locale dintr-o regiune din punct de vedere teritorial, politic și economic formează Organizația Regională, condusă de un Comitet regional (C.R.) compus din 5-7 membri care se aleg la Conferința regională.

36) Comitetul regional alege în sânul lui un birou permanent de 3 membri din localitate unde este sediul Comitetului regional.

37) Biroul Comitetului regional ales trebuie să fie aprobat de către Comitetul Central.

38) Conferința regională este compusă din delegați ai tuturor organizațiilor locale dintr-o regiune și se întrunește odată la o lună.

39) Se pot convoca și conferințe extraordinare în caz că majoritatea organizațiilor locale din această regiune sau C.C. vor cere aceasta.

40) Comitetul regional are ședințe plenare în fiecare lună, iar biroul regional (B.R.) în fiecare săptămână.

41) Comitetul regional conduce și controlează toată activitatea organizațiilor din regională este responsabil pentru activitatea lui față de Conferința regională și de C.C., trimite lunar rapoarte morale și materiale amănunțite și exacte și susține legătura trainică cu C.C.

6. Organizația subregională

42) Regionalele mai mari, pentru înlesnirea controlului și conducerii, au drept de a înființa una sau mai multe subregionale.

43) Subregionala este compusă din câteva localități în apropiere una de alta, împreună cu nucleele de moșii sau sate dimprejurul acestor localități. Subregionala este condusă de un Comitet subregional de la 3 până la 5 membri, care este ales la conferința subregională.

44) Conferința subregională are loc odată la 2 luni și este compusă din delegațiile organizațiilor locale din această subregională.

45) Organizațiile locale dintr-o subregională au legături cu Comitetul regional numai prin Comitetul subregional.

46) Organizația locală unde este Comitetul subregional n-are un comitet local și este condusă direct de Comitetul subregional.

47. Comitetul subregional execută hotărârile organelor de mai sus și conduce activitatea în subregională. Comitetul subregional ține ședințe săptămânal și ține o legătură trainică cu Comitetul regional, căruia îi trimite lunar rapoarte.

7. Comitetul Central

48) La conducerea întregii activități a U.T.C.R. stă Comitetul Central (C.C.). C.C. conduce și reprezintă Uniunea, organizează toate organele Uniunii și distribuie forțele de muncă.

49) Comitetul Central se alege de Congresul General al Uniunii și numărul membrilor săi îl hotărăște Congresul.

50) C.C. alege din sânul lui un birou permanent (B.C.) din care și un secretar general. B.C. conduce întreaga muncă în intervalul dintre două ședințe ale C.C.

51) B.C. împarte între membrii săi munca.

52) C.C. ține ședințe plenare o dată la două luni. În caz că B.C. consideră necesar sau la cererea majorității membrilor din C.C., se va convoca o ședință extraordinară.

53) C.C. este dator a trimite lunar un raport amănunțit Federației Balcanice a Tineretului Comunist, și prin aceasta I.C.T. și a susține cu acestea o legătură trainică.

8. Congresul general al Uniunii

54) Organul general al U.T.C.R. este Congresul general al Uniunii, care se convoacă regulat o dată la 2 ani, imediat după Congresul Mondial al I.C.T.

55) Cu aprobarea Comitetului Executiv al I.C.T., C.C. poate convoca un Congres extraordinar.

56) Congresul general al Uniunii este compus din delegați ai tuturor regionalelor, care au dreptul la un delegat pentru fiecare 50 de membri la curent cu cotizația.

57) La trimiterea delegațiilor la Congres și la stabilirea numărului lor C.C. va lua în considerație situația politică și industrială a regiunii.

58) Congresul general: a) ascultă raportul Comitetului Central, b) ia hotărâri în toate chestiunile, C alege Comitetul Central.

9. Conferințele Uniunii

59) Între două Congrese generale ale Uniunii, C.C. în înțelegere cu C.E. al I.C.T., convoacă o conferință a Uniunii.

60) Modul de delegare îl stabilește C.C.

61) Conferința Uniunii: a) ascultă raportul C.C. b) hotărăște în toate chestiunile, c) completează în caz de nevoie Comitetul Central.

10. Facțiuni

62) În acele instituții și organizații (școli de ucenici, sindicate, organizații sportive, culturale, ale tinerilor țărani, ale tineretului social-democrat) unde sunt tineri muncitori sau țărani și în care sunt tineri muncitori pentru a întări influența Uniunii, organiză fracțiuni pentru câștigarea și conducerea acestor muncitori și țărani.

63) Fracțiunile sunt compuse din toți membrii Uniunii, care sunt membrii acestor organizații. În organizațiile potrivnice, unde fracțiunile au sarcini foarte grele, se trimit elementele cele mai experimentate și încercate.

64) Fracțiunile nu sunt organizații de bază ale Uniunii, ci numai o formă de organizare ajutătoare.

65) Fracțiunile stau sub directa conducere a C.L. Acele fracțiuni care au un caracter central stau sub conducerea C.C.

66) Fiecare fracțiune are la conducerea sa un secretar sau un birou compus din 3-5 membri. Aleși la ședința fracțiunii.

67) Nucleul nu are dreptul de a controla activitatea membrilor săi în fracțiuni.

68) Toate chestiunile care se ivesc în organizațiile unde există fracțiuni ale Uniunii, trebuie să fie discutate mai înainte la ședințele fracțiunii și apoi luate hotărâri precisa și clare. Fracțiunea popularizează aceste hotărâri și luptă pentru înfăptuirea lor.

69) În fracțiuni trebuie să existe o unitate de acțiune și o disciplină revoluționară.

11. Legături organizatorice cu P.C.R.

70) Legătura organizatorică între U.T.C.R. și P.C.R. este reprezentarea reciprocă a delegațiilor de jos în sus – de la un nucleu până la C.C. și în fracțiuni.

12. Mijloacele materiale

71) Fiecare membru al Uniunii este obligat a plăti regulat, lunar, cotizațiile sale. Cotizația pentru un lucrător este de 10 lei pe lună, iar pentru un ucenic de 5 lei.

72) Membrii lipsiți de lucru sau plecați în armată sunt scutiți de plata cotizațiilor, dar sunt considerați ca membri.

73) Comitetele regionale, subregionale sau locale au dreptul de a înființa cotizații extraordinare.

74) Din cotizații, 20% aparține nucleului, 30% Comitetului local, 25% Comitetului regional și 25% comitetului central.

75) Membrii care, fără nici o motivare, nu plătesc trei luni cotizațiile lor, sunt considerați ca ieșiți din Uniune.

13. Disciplina și conspirația

76) Sarcina cea mai importantă a fiecărui membru și organizații este păstrarea celor mai stricte discipline revoluționare.

77) Abaterile de la disciplină vor atrage după sine măsuri imediate de pedepsire din partea organelor respective.

78) Măsurile de pedepsire a organizațiilor sunt: votul de blam, suspendarea comitetului și numirea unui nou comitet, dizolvarea organizației și clădirea unei noi organizații.

79) Măsurile de pedepsire a membrilor sunt: votul de blam, suspendarea din funcțiune, excluderea pentru un anumit timp, excluderea definitivă, etc.

Aceste măsuri de pedepsire vor fi hotărâte și aplicate de organele superioare

80) Excluderea definitivă poate fi hotărâtă numai de către C.C. Organele subordonate pot suspenda un membru și propune C.C. excluderea lui.

81) Cei excluși din Uniune au drept de apel la Congresul general, iar cei suspendați – la conferința respectivă și la organul apropiat superior.

82) Membrii Uniunii, care sunt și membri ai P.C. excluși de partid și vice-versa, încetează automat a fi membri ambelor organizații.

83) Fiecare membru și organ în mișcarea ilegală este obligat a se comporta în cadrul normelor de conspirație. Abaterea de la acestea este considerată ca o indisciplină.

84) Cele mai importante măsuri de conspirație sunt următoarele:

a) necunoașterea organelor superioare, b) păstrarea la loc sigur a arhivei, c) aranjarea cu precauțiune a ședințelor și întrunirilor și d) în general cea mai mare precauțiune în acțiune pe teren.

14. Numiri

85) În situația mișcării ilegale, organul imediat superior are dreptul de a numi organele de sub conducerea lui, în caz va fi imposibilă convocarea conferinței respective.

86) Organul imediat superior are drept de a anula sau modifica hotărârile organelor subordonate, dacă sunt în contrazicere cu linia de conduită și cu hotărârile luate de el.

15. Presa

87) Toată presa U.T.C.R. este centralizată în mâinile C.C. și este condusă de el.

88) Presa nucleului (ziarul de nucleu, ziarul de perete) este sub conducerea și în mâinile localului însuși. Ea este ajutată de organele superioare.

89) Fiecare membru al Uniunii este obligat a fi abonat la presa Uniunii cât și a P.C.

90) U.T.C. colaborează în mod activ la presa internațională.

16. Legăturile internaționale ale nucleelor

91) Nucleele bine dezvoltate pot intra în legătură cu nuclee similare din alte țări.

92) Legătura se face numai prin C.C.

93) Nucleele de întreprindere care au legătură sunt obligate a trimite regulat și des corespondență ziarelor lor, informațiuni și a se sprijini unul pe altul.

17. Organizațiile de copii

94) Fiecare organizație locală trebuie să organizeze organizații de copii ai muncitorilor și țăranilor, sub directa conducere a C.L.

95) În acest scop fiecare C.L., va crea un resort: activitatea în rândul copiilor.

96) În organizațiile și instituțiile mele unde sunt copii de muncitori sau țărani (orfelinate de război, grădini de copii etc.) Uniunea organizează fracțiuni.

18. Diverse

97) Fiecare membru este obligat să cunoască Statutul Uniunii.

98) Acest statut este provizoriu, până la aprobarea C.E. al I.C.T.

99) După aprobarea de către C.E. al I.T.C. – Statutul nu mai poate fi schimbat decât de Congresul general sau conferința Uniunii.

100. Ca o completare a acestui statut se va elabora un regulament și instrucțiuni.”

 

 

 

 

Statutul Uniunii Tineretului Comunist din 1925. I

stud. Aioanei D. Alexandru, Universitatea Alexandru Ioan Cuza

După Congresul Socialist din mai 1921 s-a încercat aplicarea aceleiași metode a radicalizării unei părți a social-democraților și în privința tineretului. Comuniștii au încercat să creeze o organizație de tineret de masă spre care să deturneze tineretul social-democrat sau sindical. Lucrurile nu s-au petrecut întocmai cum doreau aceștia, ei recunoscând că înființarea „Uniunii Tineretului Comunist a urmat un drum sinuos, anevoios, ea reprezentând rezultatul unui proces complex, îndelung”. O organizație comunistă de tineret a fost până la urmă înființată, literatura de partid afirmând că în ianuarie 1924 a avut loc la Sibiu, în ilegalitate, primul congres al Uniunii Tineretului Comunist unde s-au stabilit printre altele relațiile organizației cu partidul.

În continuare publicăm în două părți statutul provizoriu al Uniunii Tineretului Comunist elaborat în 1925:

STATUTUL PROVIZORIU AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA

1. Denumirea Uniunii

1) Uniunea Tineretului Comunist din România este secție a Internaționalei Tineretului Comunist și a Federației Balcanice a Tineretului Comunist, ea poartă numele: „Uniunea Tineretului Comunist” (Secția I.C.T.).

2. Partea generală

2) U.T.C.R. ca și toate secțiunile I.C.T., este organizată pe baza centralismului democratic. Principiile fundamentale ale acestuia sunt: a) alegerea tuturor organelor de jos în sus; b) recunoașterea obligativității tuturor hotărârilor organelor superioare, stricta disciplină revoluționară, executarea rapidă și exactă a hotărârilor I.C.T. și ale organelor de conducere; c) discuții asupra unei oarecari poate dura numai până când organul respectiv ia o hotărâre definitivă.

3) În domeniul activității politice U.T.C.R. este complet subordonată Partidului Comunist din România (P.C.R.). În toate celelalte domenii de activitate ea este complet autonomă și-și dezvoltă activitatea în strânsă legătură cu P.C.R.

4) Membru al Uniunii poate să fie acela care a) își însușește statutele U.T.C.R. și I.C.T., b)este membru unui nucleu al Uniunii, c) depune în nucleu o muncă activă și se supune hotărârilor I.C.T. și Uniunii, d) se comportă în cadrul normelor de conspirație și e) plătește regulat cotizațiile sale.

5) Primirea unui nou membru se admite numai după hotărârea nucleului și după aprobarea comitetului local. (C.L.)

6) Membrul nucleului este dator să avizeze prin secretarul nucleului despre schimbarea ocului de muncă și despre mutarea în altă localitate.

7) Un membru al Uniunii nu poate părăsi țara, decât cu aprobarea Comitatului Central. În caz contrar este considerat exclus.

3. Nucleele

a) Nuclee de întreprinderi

8) Organizația de bază a Uniunii este numai nucleul de întreprindere (fabrici, uzine, mine, ateliere, moșii, ferme, căi ferate, vapoare etc.). Nucleul de întreprindere este compus din toți membrii U.T.C.R. care lucrează într-o întreprindere.

9) Nucleul este compus din cel puțin 3 membri.

10) În cazul în care într-o întreprindere avem numai 1 sau 2 membri ei sunt considerați ca un nucleu incomplet și au ca sarcină completarea nucleului.

11) Până la completarea nucleului, nucleul incomplet este repartizat unui nucleu din întreprinderile vecine.

12) Din cauza situației ilegale a Uniunii, nucleul care a trecut de 8 membri trebuie împărțit în subnuclee, care la rândul lor nu pot trece de 7 membri. Subnucleele vor fi organizate, după posibilitate, pe secțiuni de întreprindere (Secția turnători, lăcătuși, strungari, etc.).

13) La conducerea unui nucleu fără subnuclee stă un secretar ales la ședința nucleului.

14) La conducerea unui nucleu împărțit în subnuclee stă un birou compus din trei până la cinci membri, aleși la ședința delegațiilor din toate subnucleele. Biroul alege din sânul său un secretar. În biroul nucleului trebuie să fie reprezentate toate subnucleele.

15) Fiecare subnucleu are la conducerea sa un secretar ales la ședința subnucleului, care ține legătura cu biroul nucleului.

16) În cazul în care un membru al nucleului este concediat din întreprindere, el rămâne totuși membru al nucleului până își găsește lucru în altă parte.

b) Nuclee la sate

17) Membrii Uniunii care lucrează la o moșie, conac, fermă, plantație, etc. dintr-un sat, sânt organizați în nuclee de moșii sau conac.

18) În caz că într-un sat n-avem membri pe moșii, conacuri, ferme, planații etc., atunci toți membrii din acest sat sânt organizați în nucleul de sat! Nucleele de sat ca și nucleele de fabrică, sânt împărțite în subnuclee.

c) Nuclee de școli și universități

19) Membrii Uniunii, care învață în școli industriale, licee, etc., sânt organizați în nuclee pe școli, împărțite în subnuclee pe clase. Studenții membrii ai Uniunii sânt organizați în nuclee pe universități împărțite în subnuclee după facultăți.

20) Alegerea secretarilor de subnucleu și de nucleu, precum și alegerea biroului de nucleu școlar sau universitar, se face ca la nucleele de întreprinderi.

21) În școli de ucenici nu organizăm nuclee, ci fracțiuni.

22) Toți membrii organelor de conducere  sânt obligați a fi membrii unui nucleu de întreprindere.

d) Organizațiile secundare și de tranziție

23) Ca o formă organizatorică de tranziție până la deplina organizare a Uniunii, organizăm nuclee de stradă sau de breaslă. La fel în acele localități unde nu există nici măcar o industrie mijlocie.

24) Nucleele de stradă sau de breaslă sânt forme secundare de organizare și nu au aceiași importanță ca nucleele de întreprinderi.

e) Rolul și sarcinile nucleelor de întreprinderi

25) Nucleul de întreprindere este organizația care face legătura dintre Uniune și masele largi ale muncitorilor și țăranilor tineri. Sarcinile nucleului sânt următoarele: a duce o puternică și sistematică muncă de agitație și propagandă în masele largi ale tineretului muncitoresc și țărănesc, a recruta noi membri, a difuza literatura U.T.C.R. și P.C.R. a edita ziarul nucleului, a participa în mod activ la viața întreprinderii, a lua o atitudine bolșevică în toate chestiunile, a organiza și conduce toate luptele economice ale tineretului din întreprindere și a exploata aceste lupte pentru educația politică.

26) Nucleul de întreprindere, ca bază a Uniunii își duce activitatea sa în toate activitățile Uniunii  (organizatoric, agitație și propagandă, economico-sindical,… presă, etc.).  Munca se distribuie tuturor membrilor nucleului, în așa mod în care toți să fie ocupați.

27) În cadrul hotărârilor organelor superioare, nucleul de întreprindere are dreptul de a lua hotărâri în toate chestiunile activității în întreprindere.

28) Nucleul ține regulat, și cel puțin odată pe săptămână ședințe și la fel, odată pe săptămână are legătură prin secretar cu comitetul local.

4. Organizația locală

29) Organizația locală se compune din toate nucleele dintr-o localitate. Organizația locală este condusă de către un comitet local compus din 3 până la 5 membri.

30) Comitetul local se alege la Conferința locală, care este compusă din delegați ai tuturor nucleelor din localitate.

31) Conferința locală are loc lunar.

32) Comitetul local alege din sânul lui un secretar și repartizează răspunderile între membrii comitetului.

33) Comitetul local conduce și controlează întreaga activitate a organizațiilor din localitate și este direct responsabil pentru această activitate față de Conferința locală și organele superioare.

34) Comitetul local ține săptămânal ședințe și trimite lunar rapoarte morale și materiale amănunțite și în scris organului superior apropiat, cu care țin o legătură trainică.

Documente din Istoria Uniunii Tineretului Comunist din România. 1917-1944, Editura Tineretului, București, 1958, p. 103-114.

 

Repere al istoriei „tineretului revoluționar”

Aioanei D. Alexandru

Numai transformând radical instruirea, organizarea și

educarea tineretului vom izbuti ca rezultatul eforturilor

tinerei generații să fie crearea unei societăți care să nu

semene cu cea veche, adică crearea societății comuniste.

V. I. Lenin

 

Dragi cititori, începând de astăzi vom publica săptămânal documente pe diverse teme istorice pentru a facilita contactul direct cu trecutul prin intermediul arhivelor. Nu am intervenit deloc în structura documentelor, nici în gramatică sau ortografie considerând că astfel vor putea vorbi mai bine despre  societate și oamenii acelor timpuri.

Regimurile comuniste, ca de altfel și celelalte regimuri totalitare, au acordat o mare atenție generației tinere. Dacă principala misiune a revoluționarilor a fost doar distrugerea vechiului regim, decadent și „exploatator”, misiunea tinerilor în noua orînduire socialistă era să ducă mai departe schimbarea. Din acest motiv regimul comunist a încercat să pună în valoare și să se folosească de energia și entuziasmul tinerilor generații. Tineretul trebuia educat în spiritul noilor valori, pentru a se crea o rezervă de cadre pregătită să înlocuiască locurile lăsate libere de epurările succesive. Pentru comuniști munca reprezenta o metodă pedagogică. Ei considerau integrarea tinerilor în câmpul muncii o necesitate iminentă. În viziunea lor doar intrarea în rândurile proletariatului îi putea confrunta pe tineri cu problemele reale ale vieții, maturizându-i astfel biologic și cognitiv. Potrivit ideologiei comuniste, doar tinerii muncitori meritau să ia parte la activitățile politice și erau promovați în structurile de conducere a organizațiilor de tineret ;i de partid. Tinerii intelectuali au fost mereu marginalizați, excluși, fiind adeseori ținta represiunii și terorii.

 

 

Sarcinile Uniunilor Tineretului

V. I. Lenin

Tovarăși, aș vrea să stăm de vorbă astăzi pe tema, care sunt sarcinile fundamentale ale Uniunii Tineretului Comunist și, în legătură cu aceasta, cum trebuie să fie organizațiile de tineret într-o republică socialistă în general.

Asupra acestei probleme se cuvine să ne oprim cu atât mai mult cu cât într-un anumit sens, se poate spune că tocmai tineretul va avea de îndeplinit adevărata sarcină a creării societății comuniste. Căci este clar că generația de oameni ai muncii care a crescut în societatea capitalistă va putea, în cazul cel mai bun, să îndeplinească sarcina nimicirii vechilor rînduieli capitaliste, bazate pe exploatare. Ea va reuși în cazul cel mai bun, să îndeplinească sarcinile creării unei orînduiri sociale care să ajute proletariatul și clasele muncitoare să păstreze puterea în mâinile lor și să creeze o temelie trainică, pe care va putea să zidească numai generația care intră în muncă în condiții noi, în condiții în care nu există relații de exploatare între oameni.

Și iată că , abordând din acest punct de vedere problema sarcinilor tineretului, trebuie să spun că aceste sarcini ale tineretului, în general, și ale uniunilor tineretului comunist și oricăror alte organizații, în special, ar putea fi exprimate într-un singur cuvânt: sarcina noastră constă în a învăța.

Se înțelege că acesta nu este decît „un cuvînt”. El încă nu dă un răspuns la problemele principale și esențiale: ce să înveți și cum să înveți? aici totul constă în faptul că, odată cu transformarea societății vechi, capitaliste, instruirea, educarea și pregătirea noilor generații, care vor crea societatea comunistă, nu pot rămîne cele de altădată. Instruirea, educarea și pregătirea tineretului trebuie să pornească de la materialul lăsat nouă de societatea veche. Noi putem construi comunismul numai pornind de la acea sumă de cunoștințe, organizații și instituții, numai cu acea rezervă de forțe umane și de mijloace care ne-au rămas de la vechea societate. Numai transformând radical instruirea, organizarea și educarea tineretului vom izbuti să obținem ca rezultatul eforturilor tinerei generații să fie crearea unei societăți care să nu semne cu cea veche, adică crearea societății comuniste. De aceea trebuie să ne oprim amănunțit asupra întrebării: ce trebuie să învețe și ce trebuie să învețe tineretul dacă vrea cu adevărat să îndreptățească titlul de tineret comunist, și cum să-l pregătim, ca să știe să termine și să desăvârșească ceea ce am început noi.

Trebuie să spun că primul răspuns și care ar părea cel mai firesc este că uniunea tineretului și în general întregul tineret care vrea să treacă la comunism trebuie să învețe comunismul.

Dar acest răspuns:  „să învețe comunismul” este prea general. Ce ne trebuie pentru a învăța comunismul? Ce trebuie să desprindem din suma cunoștințelor generale pentru a dobândi cunoașterea comunismului? Aici ne amenință o serie întreagă de primejdii, care se manifestă pretutindeni de îndată ce sarcina studierii comunismului este pusă greșit sau atunci când ea este înțeleasă prea unilateral […].

Școala veche declara că vrea să creeze un om instruit din toate punctele de vedere, că ea predă științele în general. Noi știm că aceasta era pe de-a-ntregul fals, căci toată societatea era întemeiată și se baza pe împărțirea oamenilor în clase, în exploatatori și asupriți. Firește că toată școala veche, fiind în întregime pătrunsă de spiritul de clasă, dădea cunoștințe numai copiilor burgheziei. În aceste școli , tînăra generație de muncitori și țărani nu era atât educată, cît dresată în interesul aceleiași burghezii. Ei erau educați în așa fel, încît să se creeze pentru burghezie slugi folositoare, care să fie capabile să-i dea profit și care totodată să nu-i tulbure trîndăvia. De acea, respingând școala veche, noi ne-am pus drept sarcină să luăm din ea numai cea ce ne trebuie pentru a obține o adevărată educație comunistă […].

Fără înțelegerea limpede a faptului că numai prin cunoașterea precisă a culturii create de întreaga dezvoltare a omenirii, numai prin prelucrarea ei, se poate constitui o cultură proletară, fără această înțelegere nu vom putea îndeplini sarcina aceasta. Cultura proletară nu este ceva care vine nu se știe de unde, nu este o născocire a oamenilor care își zic specialiști în cultura proletară. Toate astea sunt curate prostii. Cultura proletară trebuie să apară ca o dezvoltare firească a acelui bagaj de cunoștințe pe care omenirea le-a elaborat sub jugul societății capitaliste, a societății moșierești, a societății birocratice. Toate aceste cărări duceau, duc și vor continua să ducă spre cultura proletară, la fel cum economia politică, prelucrată de Marx, ne-a arătat unde trebuia să ajungă societatea omenească, ne-a arătat trecerea la lupta de clasă, la începutul revoluției proletare….

Cuvântare rostită la al III-lea Congres General al Uniunii Tineretului Comunist din Rusia, 2 octombrie 1920, V. I. Lenin, Despre tineret, Editura Tineretului, 1956, p. 315-320.